XX war

Apoi, la fel de rezervati, s-au retras, salutand ceremonios restul delegatiilor prezente pe punte. Era sambata, 2 septembrie 1945, si Imperiul Soarelui-Rasare tocmai semnase actul de capitulare neconditionata. Cele 2.191 de zile de cosmar ale celui de-al doilea Razboi Mondial luasera sfarsit.

Exact in urma cu sase ani si o zi, Germania invadase Polonia, pretextand existenta unor conflicte la granita comuna. Totul fusese bineinteles o inscenare menita sa furnizeze Germaniei alibiul moral pentru declansarea conflagratiei. Anglia si Franta, garante ale integritatii statului polonez, au declarat la randul lor razboi Germaniei, urmate de Canada, Australia si Africa de Sud.

• Test de cultură generală. Ce înseamnă iubirea platonică?
• Astronomul care a rescris istoria Universului. A vrut să se facă iniţial preot. Mai târziu, mama…

Initial, specialistii militari au considerat ca razboiul nu va dura si ca va fi castigat de catre aliatii franco-englezi. Armata terestra franceza, cea mai buna din lume, precum si flota si aviatia britanice pareau a face diferenta.

Realitatea a fost insa cu totul alta. Profitand de indelungata inactivitate a aliatilor pe Frontul de Vest, Germania a zdrobit practic Polonia in trei saptamani, iar mai apoi, in aprilie 1940, a ocupat fara dificultate Danemarca si Norvegia. La 10 mai, Hitler a dezlantuit atacul-surpriza din Ardeni, ocolind linia fortificata Maginot si incercuind o parte a armatei franceze si intreg corpul expeditionar englez.

Pe 22 iunie, Franta a semnat umilitorul armistitiu de la Compiègne. Razboiul parea castigat de Germania si Italia. Marea Britanie a rezistat un an de zile, tremurand la gandul unei invazii germane peste Canalul Manecii.

O data cu invadarea Rusiei, la 22 iunie 1941, si cu atacul japonez de la Pearl Harbour, din 7 decembrie acelasi an, conflagratia a devenit efectiv planetara, divizandu-se in patru mari campuri de batalie: frontul de rasarit germano-sovietic, batalia pentru Africa de Nord, frontul din Pacific si frontul din Birmania. Dar soarta razboiului a fost decisa de uriasa superioritate economica a Statelor Unite si de inversunata rezistenta a rusilor in fata inaintarii germane. Bataliile de la Midway din Pacific (3-7 iunie 1942) si Stalingrad (2 februarie 1943) au marcat punctul de cotitura al razboiului. Dupa capitularea Italiei (8 septembrie 1943), debarcarea din Normandia (6 iunie 1944) si batalia de la Leyte (octombrie 1944), conflagratia a intrat in faza finala.

Germania a capitulat la 9 mai 1945, iar Japonia, confruntata cu doua atacuri nucleare, a depus armele la 2 septembrie.

Al doilea Razboi Mondial a reprezentat in multe privinte un mod nou de sustinere a unui conflict. Pentru prima data, numarul civililor ucisi l-a depasit pe cel al militarilor (35 de milioane, fata de 25 de milioane). S-a impus din punct de vedere tactic binomul tanc-avion, cheia victoriilor germane. Aviatia a jucat un rol hotarator in soarta unor batalii cum a fost cea din Ardeni (decembrie 1944). A aparut o pleiada de talentati comandanti militari, care au imbinat o gandire strategica maleabila si o remarcabila iscusinta manevriera cu arta de a-si conduce oamenii spre victorie. Cei mai importanti au fost feldmaresalul Montgomery (Marea Britanie), feldmaresalii Rommel, von Manstein si generalul Guderian (Germania), generalii Eisenhower si Patton (SUA) si maresalii sovietici Jukov si Konev. Pentru prima oara, unul dintre statele invingatoare, URSS, si-a impus propriul sistem social si economic in tarile ocupate. Principalii lideri politici s-au implicat direct in desfasurarea operatiunilor militare, in special Hitler si Stalin, dar si Churchill. Cercetarile stiintifice au fost puse in serviciul efortului militar, concretizandu-se in importante descoperiri, printre care avionul cu reactie, rachetele V1 si V2 si bomba atomica. Si, tot pentru prima oara, conflictul s-a purtat nu numai intre doua tabere, ci si intre doua sisteme ideologice si politice: unul totalitar de dreapta (Germania, Italia si Japonia), celalalt democratic (SUA si Anglia), dar aliat cu un stat totalitar de stanga (URSS).

foto: Rompres

FACTS

Istoria unei luni

1519
La 20 septembrie, portughezul Fernando Magellan pleaca din portul spaniol Sanlucar de Barrameda in prima calatorie in jurul lumii. Expeditia, la care iau parte cinci nave – Trinidad, San Antonio, Conception, Victoria si Santiago – si 265 de oameni, va dura trei ani.

1864
Din initiativa lui Karl Marx si Friedrich Engels, pe 28 septembrie se infiinteaza, la Londra, Asociatia Internationala a Muncitorilor, cunoscuta sub numele de Internationala I (1864-1876). Minata de disensiunile dintre marxisti si anarhisti, Internationala I intra in declin dupa esecul Comunei din Paris, cand democratii de stanga parasesc organizatia.

1872
La 13 septembrie se inaugureaza Gara Targovistei, rebotezata in 1888 Gara de Nord, a doua poarta feroviara a Capitalei, dupa cea de la Filaret (1869). Totodata, se dau in folosinta liniile ferate Bucuresti-Ploiesti, Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Buzau.

1881
Se naste la Bacau, pe 17 septembrie, George Vasiliu, viitorul mare poet simbolist George Bacovia. Debuteaza in 1899, in revista Literatorul a lui Macedonski. Volumele de versuri Plumb (1916) si Scantei galbene (1926) il impun drept primul mare poet modern al nostru. Urmeaza Comedii in fond (1936) si Stante burgheze (1946).

1895
Este inaugurat, la 14 septembrie, podul Regele Carol I de la Cernavoda. In momentul inaugurarii, era cel mai lung edificiu de gen din Europa si al treilea din lume (4.088 m). Proiectat si construit de inginerul Anghel Saligny (1854-1925), i s-a facut proba de rezistenta cu un convoi de 15 locomotive, care au circulat cu viteza de 80 km/h.

1905
La 18 septembrie se naste, la Stockholm, Greta Gustafsson, devenita Garbo in 1922 – cea mai faimoasa dintre divele Hollywoodului anilor ’30. Rolurile sale din Regina Cristina, Dama cu camelii, Grand-Hotel sau Contesa Walewska au impus-o ca o prezenta magica si tulburatoare a marelui ecran. S-a retras brusc si definitiv din cinematografie in 1941.

1912
Premiera la sala Eforie din Capitala. Pe 1 septembrie, se supune judecatii publicului primul film romanesc de referinta, Independenta Romaniei. In distributia regizorului Grigore Brezeanu apar printre altii Aristide Demetriad in rolul lui Carol I si Constantin Nottara in cel al lui Osman Pasa. Pelicula ruleaza timp de o luna, un record pentru acea vreme.

1930
Diplomatul roman Nicolae Titulescu (1882-1941) este ales, la 10 septembrie, presedinte al sesiunii Societatii Natiunilor, onoare repetata la 7 septembrie anul urmator. Exceptional orator, cu influente relatii in Occident, el a fost promotorul aliantei Romaniei cu Franta si Anglia, adeptul normalizarii relatiilor cu URSS si unul dintre ctitorii Intelegerii Balcanice (1934).

1940
Pe fondul grelelor pierderi teritoriale (Basarabia, Bucovina de Nord, Ardealul de Nord si Cadrilaterul) si al gravei crize morale si politice prin care trecea Romania, regele Carol al II-lea (1930-1940), confruntat cu ostilitatea principalilor lideri politici ai vremii, Iuliu Maniu si C.I.C. Bratianu, abdica, la 6 septembrie. Tronul ii revine fiului sau Mihai I (1940-1947).

1944
Delegatia romana condusa de Lucretiu Patrascanu semneaza pe 12 septembrie la Moscova armistitiul cu Puterile Aliate. Conditiile sunt deosebit de grele: ocuparea militara a tarii de catre sovietici, plata unei despagubiri de 300 de milioane de lei catre Rusia si mai ales renuntarea la Basarabia si Bucovina de Nord.